blogul cu zambete

About loosing and winning

2010-12-22T01:19:00.000-08:00

The year will soon end and i sometimes like to make a balance between what i lost and what i gain during the year.
I lost several friends this year. They're not dead, but just they are out of my life. It is sad for me, because none of these losses was my choice, and with each and every one i have tried to make a mence. It's sad.
Instead of these lost friends, i have gained, in some ways back, some of my old friends, friends who have contributed greatly to the person i am today.
I lost a man whom i have loved dearly. I guess he was not worth it since he broke my heart.
Instead of him, i won a great man. He is so worth it..every day and every minute i spend thinking of him. I love you.
I also got some sense of independence, living almost of my own and thus being happy.
So, i guess my losses found their balance in my gains. Cause life is like that...you loose some, you win some.
Happy New Year!

Someone's care free careless life

2010-09-30T10:22:00.000-07:00

But not mine.
Cause i have: job, school, new person to adapt to, and some more 10000 daily problems.
let's take them in turn, shall we?
Job: as i think i have said before i have recently started working as an assistant manager at a company from Cluj, which deals with digital maps. I, for one, have nothing to do with this part. I am dealing with all the accountability, administrative and human resources mess. And believe you me it is a mess. For me. I have always done my best to stay as far away as possible from anything involving numbers and mathematical thingies, but it finally got to me. Even though it is very hard and demanding for me, i like it, mainly because my bosses are sooooo nice and patient and they take things one by one and they explain why this is like that and not the other way around. I really appreciate that. And i think i am doing a good job, so far.
Too bad i can't really say the same thing about co-workers.
School: this week i have started my master classes...out of 3 classes, we had only 2. One of them was quite interesting, i think i will enjoy it,or at least read the books the teacher gave us. The other one....pffuuu..the other one has the potential of being a really good class, but the teacher...oh god! Even so, i am quite looking forward to see how things will evolve and what will i learn from this experience.
New person to adapt to: after some weeks of being somewhat of a zombie from an emotional point of view, i have met someone new and funny and cute and someone who is more well behaved than most of the guys i met. Actually, that is one of the things i like most about him and the thing that first impressed me..how polite and attentive and well behaved he is. Then came his cuteness and his way of making me laugh. And being the sadistic person that i am, i am constantly comparing it to my last thing....and to my satisfaction - for this one- and disappointment -for the last one- i find that this one is in almost every aspect better than the last one. I guess, so far, i gave managed to be with someone, who is not from the same pattern. He is not (yet :-p) an ass hole, care less or care free and doesn't seem to be the type who would step all over me. Like the last one. He is above and more. So far
And some more 10000 daily problems. which most of are in connection with my job. Some of them come from my own twisted pleasure of complicating my life, and some come from the fact that sometimes i care just too damn much about everything and everyone.

To my Grandfather, with love

2010-09-16T06:37:00.000-07:00

This week, on the 14th, was my 22nd birthday. This year, on the same day, should have been my Grandfather's 77 birthday.

When ever i think of him i can not but smile. I have the most wonderful memories with him, and all about little things that were just among us. Like we used to have this thing called "the 5 o'clock slice of bread". It was so funny. Evevry day he used to make for the three of us - myself, my sister and my cousin- a lice of bread with margarine and gem or margarine and tomates, but he would never let us eat out side. He always said that not the kods have this and we might raise up their appetite just before dinner.

Every friday there was, and actually still is, this market in the center of the city, which was divided into vegetable market and market where you could find everything. And every friday my Grandfather and my Grandmother would go to the market very early in the morningand all the time they would bring us back this eatable necklaces made out of sweet ginger bread. They were delicious. When ever i see something like that, i have an instant smile on my face.

I have great memories about my Grandfather, but i think i will always remember the fact that even though he was a pretty difficult person, very strict, he loved with all his heart and there was never a thing he would say no to if we would ask him.

I miss my Grandfather. Especially this time of the year

Sex and city

2010-09-16T04:46:00.000-07:00

I have recently started watching Sex and the City, the series, and i must say it is like a drug for me. I could watch it all the time...actually that is what i am doing...anyway, at least right after i come from work. Because, yes, i have recently started working as a manager assistent at a local company in Cluj, which makes digital maps. I like it, it is very new and completly challenging for me, but that is one of the reasons why i like it.

But anyway, back to Sex and the City. If you really enjoy the movie, it is really impossible not to start asking yourself some questions about certain stuff about which Carrie writes in her collumn. Like for instant, the one that has been bugging me ever since i saw that episode, which was dealing with the types of men we choose in our life and how in some really twisted way they are the same type. I really started thinking about this, and as funny as it was, i realized that wanting it or not, i have always been with the same type of guys. Guys who look really cute and are really great, until they break your heart in the most un great way.

I know from the moment i meet someone new that he is not good for me, but that makes me like him even more and so i dive in with full speed only to end up in the exact same place i was the last time something like that happened. It's like i have a problem or something. I like bad boys...it's sad, i know. The really sad thing is that most often than once i say to myself that the next time will be different and i will not allow to go to something similar again. But when that guy comes along, it's like i forget everything and i do it again all along.
Maybe it is because i trust people waaaaaay to much and even though it has been proven to me that most of them are not worth my trust, i still trust them...all the time. That is even sadder :-p

All in all watching Sex and the city has made me want to write again, made me question some more but most of all has given some really good moments filled with laughter.
I love Sex and the city

voluntarul din mine

2010-04-21T08:01:00.000-07:00

Azi, in cadrul Saptamanii Nationale a Voluntariatului (www.centruldevoluntariat.ro) a avut loc in Parcul Central din Cluj, ziua veseliei. And indeed it was. Cred ca din start primul lucru care ne-a facut pe toti veseli si cu zambetul pe buze a fost faptul ca soarele a tinut cu noi si a tinut piept norilor care incercau sa ne incurce. Impartiti pe cateva ateliere- face painting, arta origami si muzica- volunatrii implicati au facut ca parcul sa fie un loc plin de voie buna. S-a batut in oale, s-a cantat la furtunul de la aspirator, s-au facut cele mai haioase face paintiguri si ne-am minunat de ce se poate face dintr-o bucata de hartie si putina rabdare.
Cei mai incantati au fost copii, care si-au asteptat cuminti randul pentru a avea masca lui spiderman , sau a simti ca prind aripi de la fluturasul proaspat desenat pe fata. E lucru minunat sa vezi cum copii se opresc din zbenguiala si pentru cateva minute il asculta si il urmaresc plini de interes pe voluntarul ACTOR cum le explica si exemplifica cum sa faca avioane de hartie, care mai apoi au umplut parcul...zeci de avioane colorate isi faceau drum printre baloane si frunzele copacilor.
Nu a lipsit nici o mica, dar draguta cafenea in aer liber, unde voluntarii CVCN, veniti prin programul EVS (European Voluntary Service) au stat de vorba cu cei interesati de acest proiect, impartasind din experienta lor, si explicandu-le pasii neecsari pentru a putea fi voluntar EVS.
All in all, desi sunt tare obosita, a fost zi draguta, plina de zambete si voie buna. Ceva de care aveam nevoie

De ce este Romania doar o alternativa pentru tineri?

2010-04-15T06:40:00.000-07:00

Astazi, 15 aprilie a luat startul cea de-a treie editie a Simularii Parlamentului European, proiect organizat de Societatea Studentilor Europenisti (SSE). Aceasta editie sta sub semnul noutatii, fiind pentru prima data cand se organizeaza doua dezbateri publice cu teme de actualitate si care starnesc discutii la toate nivelele.
Azi am luat parte la prima dezbatere, care a avut ca tema "De ce este Romania doar o alternativa pentru tineri?". Dezbaterea, care a durat 2 ore a fost una foarte interesanta si am fost placut surprinsa ca participantii si organizatorii aflati in sala au luat cuvantul si si-au spus parerea.Intre invitati s-a regasit si domnul profesor Marga care a spus ca Romania e doar o alternativa pentru ca e o societate ramasa in urma, din punct de vedere al dezvoltarii si ca este necesara o reforma a clasei politice. Ovidiu Nahoi a avut o interventie care a starnit zambete in sala, afirmand ca este un lucru bun ca Romania este vazuta ca o alternativa, si ea este intr-adevar o alternativa pentru tari precum Moldova, Georgia si este o alternativa chiar si pentru oamenii din Vaslui. Ion Ionita a afirmat ca ar trebuie sa ne bucure faptul ca avem posibilitatea sa consideram Romania ca o alternativa, intrucat in timpul regimului comunist nu exista nici o alternativa, fiind un intuneric total.
Discutiile s-au extins spre teme variate, ajungandu-se la nevoia de reforme in invatamantul romanesc care sa asigure studentilor locuri de practica si internshipuri pana la faptul ca statul roman investeste in studenti dar apoi este incapabil de a culege si a fructifica roadele investitiei.
Din pucntul meu de vedere, cred ca tema dezbaterii ar fi trebuit fi usor modificata in de ce Romania este vazuta ca o ultima alternativa pentru tineri. Ma regasesc intre acei oameni viitori absolventi de facultate care isi doreste sa plece si sa nu se mai intoarca, intrucat aici nu mai e nimic. Oricat te-ai zbate si oricat te-ai chinui, nu inaintezi si bati pasu pe loc. Cel mai concludent exemplu care imi vine in minte este faptul ca sunt studenta in ultimul an la facultate si fac aceeasi materie pentru a treia oara, dar sub alta denumire. Si asta pentru ca Romania si sistemul de invatamant nu este orientat spre deschidere si spre diversitate, nu este capabil sa se reinventeze si sa se adapteze noilor cerinte.
Pentru mine Romania este doar o ultima alternativa pentru ca am vazut ca se poate mai bine, din toate punctele de vedere, cu aceeasi munca insa cu o recunoastere de merite si munca depusa net superioara.
Si stiu ca acum Calin cel mai probabil va sari si va spune ca aleg calea usoara si plec. Nu consider ca aleg calea mai usoara, ci doar aleg calea unde stiu ca voi avea parte de ceea ce merit si ce imi doresc, si voi obtine toate acestea prin recunoasterea muncii si nu pe baza prieteniilor sau relatilor personale sau ale parintilor.

Prague, after 2 weeks

2010-03-07T07:19:00.000-08:00

2 weeks have passed since i got home, since i left Prague and i left behind friends, memories and great experiences. I took this time to write about the whole experience in order to at least try and be a little objective about the whole experience. The whole Erasmus-Prague experience was amazing, filled with great unforgettable moments.
Living there for 6 months i got to experience a lot of things for the first time, like living in a dorm room with someone who in the beginning was a complete stranger for me, but who at the end i had difficult times saying good bye to; or learning to speak Spanish fluently, even though i have never studied the language; or eating "tortillia de patatas" for the first time and simply loving it. But by far the best "first time" was flying a and with a small airplane. Simply amazing.
I think i will never be able to forget the funny crazy spanish girl, whose english even though not the best, was willing to learn, and whose openness and kind heart brought us in the same room and we were able to live together really great moments. "Good morning, Cruz. how was the party?"
I know that if it weren't for all the people i have met, my experience would not have been even half as great. So guys, this is for all of you who have been a part of this. Thank you. It has been a privilege getting to know you all.
From a more academically point of view, I got to experience a completely new system and I discovered that with the right motivation i can go over my limits and reach just a little bit higher than i knew i could. And that is a great feeling. It makes your self belief go high and you feel good about yourself.The subjects i studied there were completely new for me and i felt with each class I attended I could actually say that i have learned something new and interesting.
On a more personal level, the Prague experience made me realize that I can start from zero wherever I am, as long as I don't forget who I am, as long as I keep an open mind and an optimistic spirit.Naturally, i felt scared at first, being alone in a new city, not knowing anyone and with no familiar faces around. But not letting all this overwhelming me I got to know great people with whom i experienced great and unforgettable moments.
About my Erasmus experience, i could write pages, remembering all the people i have met, all the memories i have made and all the funny things.Because after time will pass, the memories will be all that will have been left. And they will always make me smile and go back to our dorm room, and to the corridor parties and all the parties where we always had great times. As an overall this experience was simply great, hard and challenging, but one that in the end has brought out the best in me.

vreau

2010-02-07T10:08:00.000-08:00

aici ninge
si eu vreau!!
vreau vara
vreau primavara.vreau miros de zambile si soare zambitor
vreau soare vreau povesti la banca pana dimineata la 3.vreau cafea in geam
vreau ciocolata calda cu scortisoara.vreau plimbari lungi si lente
si eu...
ooff, trebuia sa continui cu "vreau..."
vreau sa aud noaptea greierii cum imi canta sub geam.vreau sa prind o ploaie torentiala de vara
da...vreau sa ma trezesc in ploaie.vreau sa deschid geamu si sa strig tare : buna dimineata, soare!!vreau sa fiu imbratisata
acum?

to be or not to be

2010-02-06T15:32:00.000-08:00

Dupa 6 luni petrecute in Praga, peste cateva zile o sa ma intorc in Cluj, sa imi termin facultatea. Needless to say ca experienta Erasmus in Praga a fost una incredibila, in care am avut ocazia sa cunosc oameni minunati, oameni care mi-au devenit prieteni si cu care stiu ca o sa pastrez legatura. Am avut sansa sa vad cum e intr-adevar sa inveti in sistem european, sa fii intr-un mediu total nou si cu adevarat provocator din punct de vedere educational.
Problema se pune acum , ce fac dupa ce ma intorc? Adica e clar ca o sa imi termin facultatea, si dupa aia? E a noastra scumpa tara la nivelu la care poate concura cu alte tari din punct de vedere al calitatii educatiei care o ofera, in asa maniera incat chiar sa poata sa reprezinte o optiune solida pentru un absolvent de facultate in cautare de master?
My good friend Calin imi tine teorii de fiecare data cand spun ca eu vreau sa plec din tara...imi arunca argumente de genu ca nu am descoperit farmecul tarii, ospitalitate, natura, si gramada de oameni klumea care sunt aici. Da, corect, Romania e o tara foarte frumoasa, cu peisaje incredibile, oamenii sunt foarte de treaba- ma rog, majoritatea dintre ei- si e greu sa nu te indragostesti de toata astea. Trust me, am promovat la greu Romania aici.
Dar din pacate nu pot sa fiu turist la mine in tara si sa nu ma simt afectata de coruptia care e la noi, de prostia si inegalitatea de sanse. Da, de acord, nu suntem singura tara unde exista toate problemele astea, dar suntem singura tara unde din pacate pasii se fac nu inspre ceva mai bun, ci inspre tot mai rau.
Si atunci intrebarea mea este, dragul meu Calin, raman in tara pentru ca e atat de frumoasa si ospitaliera si ma hranesc cu asta, sau plec si gasesc ceva mai bun care imi aduce pe masa ceva mai mult decat salariu minim si vise stalcite?

mi-e dor

2010-02-06T15:16:00.000-08:00

mi-e dor sa te vad
mi-e dor sa iti sar in brate
mi-e dor sa ma enervezi si apoi sa imi aici chill...si apoi relax...si in cele din urma..calmeaza-te
mi-e dor sa povestim
mi-e dor sa ma pierd in ochii tai
mi-e dor sa imi pierd degetele si gandurile in paru tau
mi-e dor sa imi dovedesti mereu ca ma insel
mi-e dor sa ne imbatam impreuna
mi-e dor sa te vad zambind
mi-e dor sa ma provoci la cele mai aiurea chestii
mi-e dor sa ma faci sa plang
mi-e dor sa ma faci sa rad

i guess...mi-e dor de tine

cea mai minunata zi

2009-10-25T06:11:00.000-07:00

Va scriam vineri ca sambata o sa zbor pentru prima data! well i did!! si a fost cea mai frumoasa experienta de pana acum.

Am pornit cu Alex- instructorul- dis de dimineata, ma rog la 11 :-p, spre orasu Kolin , care e la 57 de kilometri de Praga, si de acolo am mai mers cu auto-talpa inca vreo 40 de minute pana am ajuns la aeroportul din Kolin. Reactia mea cand am ajuns: "Uai ce de avioane!!" Raspunsul lui Alex : "Pai da, din moment ce suntem pe un aeroport". De cum am ajuns Alex s-a apucat sa faca inspectia avionului cu care urmam sa zburam. E un lucru pe care il face intotdeauna inainte de a zbura. A verificat inca o data conditiile meteo, a dotat avionul cu pungi in caz de nevoie :-p, si apoi we were set to fly.

Decolarea s-a facut fara probleme, nici nu am simtit cand eram deja in aer si vedeam cum casele se fac din ce in ce mai mici. Desi cea mai ridicata altitudine la care am zburat a fost 400 de metri, aveam impresia ca sunt foarte foarte sus. Fara indoiala cel mai frumos si mai plin de adrenalina moment a fost cand am urcat brusc si apoi am zburat in picaj! A fost ceva de nedescris. In cabina s-a produs efectul de gravitatie inversa si pluteam efectiv prin cabina si la fel s-a intamplat cu camera si apa care le aveam cu mine. A fost incredibil.

Fiind pentru prima data cand eram intr-un avion, a fost o experienta extraordinara pe care abia astept sa o repet. Daca la decolare am fost destul de calma si de linistita,nu la fel am fost la aterizare. Sa vad cum pamantul de apropie de mine cu viteza, nu a fost tocmai o senzatie foarte placuta. Dar Alex e in instructor foarte priceput si am avut o aterizare lina, fara bruscari mari.

Desi am ajuns acasa rupta de oboseala, am avut o zi minunata, in care am cunoscut noi trairi si am descoperit noi modalitati de a avea trairi inedite. Va las sa admirati cateva poze si un mic filmuletz

deasupra pamantului

2009-10-23T11:40:00.000-07:00

Maine o sa am ocazia sa experimentez ceva total nou si inedit. Un amic din Praga este instructor de zbor si m-a invitat la o tura cu avionu!! Vremea se anunta a fi numai buna de dat cu avionu si de incercat sa aterizam fara probleme majore. So, wish me luck, keep your fingers crossed for me si revin maine cu detalii multe si proaspete

la curent cu tot ce misca

2009-10-22T03:12:00.000-07:00

Chiar daca sunt departe de tara, imi place sa ma tin la curent cu ce se intampla pe plaiuri mioritice, mai ales in domeniul politic. Asa ca am urmarit cu mare interes actiunile care au tinut prima pagina a ziarelor in ultima saptamana. Am fost foarte amuzata sa vad ce mare tam-tam s-a creeat in jurul primarului nostru si posibila lui numire ca prim-ministru. Toata lumea vorbea despre asta, ba chiar am citit ca la Sibiu s-a adunat lumea in piata mare ca sa il sustina, ca mai apoi totul sa se termine, sau macar sa fie pus pe pauza, de decizia mai marelui.

Personal, cred ca a facut o greseala ca nu l-a numit pe Iohannis, pentru ca desi nu imi place omu, trebuie sa recunosc ca e capabil si ar fi fost in stare sa produca schimbarea mult dorita. E drept ca in 2 luni nu ar fi facut mare lucru, dar si-ar fi asigurat locu dupa alegerile prezidentiale, ar fi aratat ca e omul potrivit. Cu respingerea lui Iohannis ca prim-ministru, presedintele cred ca a cam pierdut din suportul sibienilor, care il respecta foarte mult pe primar. La urma urmei, au si de ce, pentru ca a facut multe lucruri bune pentru oras si a contribuit la dezvoltarea si recunoasterea sa internationala. Repet, nu imi place omul deloc, dar consider ca trebuie sa dam Cezaurului ce a al Cezaurului.

Astept cu nerabdare alegerile din noiembrie, si clar o sa merg sa votez la ambasada, pentru ca dupa fiascoul creat la alegerile pentru PE, mi-am promis ca nu o sa mai ratez nici un vot. E aproape clar ca va iesi tot Basescu, dar sunt foarte curioasa cu cine va intra in turul 2.

din Praga cu drag

2009-10-22T02:56:00.000-07:00

Acum ceva timp postam un articol cum ca sunt foarte mandra de mine ca am reusit sa obtin o bursa Erasmus in Praga. Intre timp am si ajuns in frumoasa capitala ceheasca. As fi vrut sa zic insorita capitala, dar aici soarele e ceva atat de rar, si ploile atat de dese, incat am impresia ca sunt in Anglia. Dar sunt fericita ca am ajuns aici, in cele din urma, mai ales ca am calatorit vreo 18 ore cu trenu. Puteti sa va amuzati de modul in care m-am asigurat pe timpul noptii in tren, pentru ca eram singura si cum sunt mai panicoasa din fire, mi-am luat toate masurile de siguranta care le aveam la dispozitie :-p

Am optat sa stau in camin, pentru ca e clar mai ieftin decat sa stau in chirie, dar si pentru ca aici sunt cazati toti studentii Erasmus, si m-am gandit ca e o sansa buna sa cunosc lume. Pana aici toate bune si frumoase, numai ca atunci cand am ajuns la camin, cei de la receptie m-au cam luat drept baiat si astfel am ajuns sa stau in camera cu un tip! Nu mica mi-a fost mirarea cand am ajuns in camera si am vazut ca din pat ies 2 picioare..masculine :-p. Nici unu din noi nu avea chef sa se mute, asa ca am hotarat sa stam asa o perioada. Andreas s-a dovedid a fi un tip foarte de treaba, cu care am ras foarte mult si cu care pot sa vorbesc foarte multe chestii. Intre timp el s-a mutat, si acum stau cu o tipa din Spania, la fel de amuzanta si de simpatica, care cred ca imi va lipsi foarte mult cand o sa plec.

Alte peripetii : in prima zi cand mi-am pus mancarea pe frigider- aveam snitzele home made de catre mama si carne buna de pui- m-am trezit fara ea! De mentionat ca avem 2 frigidere pe palier, care servesc la vreo 6 camere. M-am cam ofticat eu asa cand am vazut ca patesc una ca asta, si mi-am luat restu de mancare si mi-am lipit-o de pervazul geamului- stau la etajul 6, asa ca de aici cam greu sa mi se fure.

Intre timp problema cu frigideru s-a rezolvat, ne-am pus lacat, incep sa ma bucur din plin de viata de student Erasmus, care e diferita de ceea ce ma asteptam, si nu ma gandesc la cat de mult imi lipsesc prietenii mei de acasa.

long time ago

2009-10-22T02:49:00.000-07:00

Uau!

Un bun prieten care cotrobaia prin podul lui a dat peste acest mic si uitat pachet de scrieri, numit blog! Nu m-am putut abtine sa nu zambesc cand mi-am revazut opera de arta ( :-))) ), mai ales ca stiu ca atunci cand am inceput acest blog eram foarte entuziasmata sa scriu, sa impartasesc cu restu lumii ce cred si ce traiesc eu. Acum, recitind ultimele articole, mi-am dat seama ca nu am mai scris nu din lipsa de activitate, ca de asta am avut din plin :-p (si acum va rog sa nu va ganditi la cine stie ce prostii) ci pur si si simplu din comoditate. Imi era lene sa stau in fata laptopului, sa incerc sa imi gasesc o exprimare cat mai buna si mai potrivita pentru postarile mele.

Cred ca de acum inainte nu o sa ma mai gandesc prea mult la asta, ci pur si simplu o sa scriu, pentru ca la urma urmei, nu am talent de jurnalist, dar imi place sa scriu, nu am experienta vasta in domeniu, dar sunt gata sa o dobandesc. Si in plus, stiu cativa oameni carora le e dor de blogu meu si de mine.

Acestea fiind spuse, imi urez mie insami bun revenit in lumea blogurilor si sa am cat mai multe articole :-d.

de zambit si cugetat

2009-08-05T11:36:00.000-07:00

Yellow

De la un prieten citire. Just enjoy si apoi stati si vedeti cata dreptate are, lasand la o parte satira si umorul. Recunoastesti va rog talentul...poate asa mic cum e el.

Cu zambete largi

littlem

http://www.poezie.ro/index.php/personals/13900244/Vând_ţară…

pentru ca stiu ca pot

2009-05-15T08:39:00.000-07:00

Yellow

Sunt fericita si mandra de mine!!! Intotdeauna am sustinut ca trebuie sa crezi in ceea ce vrei, sa muncesti sa obtii ceea ce vrei si la sfarsit, cand ai obtinut, sa savurezi clipa din plin si indelung.

Azi -15 mai-am avut interviul pentru a obtine o mobilitate Erasmus , in Praga, pentru primul semestru din anul 3. Am fost foarte stresata de chestia asta, in mare si pentru ca asa sunt eu , mai stresata de felu meu, dar si pentru ca imi doream foarte extrem de mult sa reusesc. Am muncit mult sa imi fac dosaru de aplicatie, si nu a fost doar munca pe care am depus-o acum, in ultima luna...mi-am dat seama ca toata munca mea de pana acum..toate trainningurile, toate proiectele natioanale sau locale in care m-am implicat..acum se vad rezultatele..pe langa satisfactia oferita atunci pe moment.

Chiar daca a fost stresant pana am aflat rezultatele, nimic nu cred ca se poate compara cu momentul in care am aflat ca voi pleca in Praga la anu...mai ales ca eram 4 studenti pe o bursa, si toti ne-o doream foarte mult. Pana la urma toti am reusit sa obtinem o mobilitate Erasmus, fie ca a fost unde am vrut fie prin redistribuire. Cu mare drag va recomand celor care va ganditi sa plecati Erasmus..nu stati pe ganduri...e ceva munca, dar si un sentiment incredibil cand vezi ca se poate si mai ales atunci cand ai incredere in tine.

Cu un zambet mare si fericit

littlem

a trip to the big city

2009-04-09T02:31:00.000-07:00

Yellow

Week-endul trecut (3-5 aprilie) mi-am luat inimioara in dinti si m-am aventurat in jungla numita Bucuresti ca s-o vizitez pe sora-mea, care isi face masteru acolo, la UNESCO , asta dupa ce din septembrie imi tot fac curaj sa ajung la ea.

Pana aici toate bune si frumoase. Am mai avut chiar si norocu ca un prieten sa mearga la Bucuresti cu masina, so i tagged along (partea amuzanta e ca Dan pare sa fie cel care brings together surorile Roman :-p). Pornim noi la drum la 2:30 noaptea si dupa nici o jumate de ora eram trasi pe dreapta pentru ca mi se facuse rau...am inceput bine, mi-am zis. Am trecut si peste asta si dupa 5 ore fara mancare si somn, la ora 7:30 ne confruntam cu jungla si nenorocirea de trafic din Bucuresti. Dupa mai bine de 1 ora eram in apartament la sora-mea, mancand de zor si povestind printre :-p.

Mai zapacita de felul meu, dar si pentru ca sora-mea lucra, m-am aventurat de una singura prin minunata si insorita capitala (am avut norocul unei vremi superbe), dar nu asa oricum, ci cu hartiuta cu indicatii dupa mine, in care era specificat cand si unde sa trec strada. A fost mai mult decat amuzant cand eu cautam hotelul Intercontinental care era in fata mea, numai ca eu nu il vedeam (probabil pentru ca era mult prea mare :-p). Intr-un final am ajuns unde trebuia, mandra de mine ca nu m-am incurcat in tramvaie, busuri si alte cele, cum am facut in Viena.

Dupa 2 zile de plimbare prin Cismigiu (care e minuat), Herastrau (care mi s-a parut putin prea elegant pentru mine) si Carol (unde daca nu aveam compania persoanei cu care eram, nu mi-ar fi placut deloc) si dansat(ma rog sora-mea zice ca am lancezit) prin vreo 2 cluburi am ajuns la concluzia ca Bucurestiul e frumos, cu un amalgam arhitectural minunat si unic, dar ca e mult prea impersonal, rece, si cu prea multi oameni care nu zambesc si nu cred ca as putea sa imi fac o viata acolo. Dar asa de un week-end de distractie la sora-mea, merge oricand

Cu zambete

littlem

in Parcul Cismigiu

copilu din mine prin Parcul Herastrau

Surorile Roman

SimPE2009

2009-04-09T01:45:00.000-07:00

Yellow

Chiar daca a trecut ceva vreme de la evenimentul care da si titlul acestui minunat-care sper ca va fi-articol- intentionat am asteptat atat, pentru ca asa pot sa scriu mai obiectiv, la o distanta de toate emotiile, bucuria, stresul si oboseala care au fost atunci si imediat dupa.

Pentru cei care (inca) nu stiau anul acesta la Cluj a avut loc cea de-a doua editie a Simularii de Parlament European. Intrucat la prima editie a proiectului am fost participant, experimentand pentru 3 zile viata de euro-parlamentar, anul acesta am hotarat sa trec de partea cealalta a baricadei si sa vad cum e sa si organizezi un astfel de eveniment. Inainte sa va impartasesc din experienta acumulata, cred ca ar fi mai ok sa vad dau niste detalii legate de proiect in sine.

Simularea de Parlament European, este un proiect national, organizat de SSE (Societatea Studentilor Europenisti, www.sse.ro ) Cluj-Napoca, si care reuneste 135 de participanti din toata tara, de la cele mai importante centre universitare nationale. Aflat la cea de-a doua editie, proeictul a fost finantat de catre The German Marshall Fund, prin Programul Balkan Trust for Democracy, si a urmarit structura Parlamentului European. Cei 135 de participanti au fost impartiti pe 5 comitete, fiecare dintre ei reprezentand o tara si un partid, discutand timp de 2 zile probleme actuale ale Europei. Rezultatele celor 2 zile de sedinte pe comitete au putut fi observate in cadrul sedintei plenare, cand fiecare comitet a supus votului plenar 1 sau 2 rezolutii.

Buuun. Acum ca v-ati facut oarecum o ideea despre acest proiect, sa va impartasesc putin din munca din spate a acestui proiect. Munca a inceput inca din iunie 2008 cand au fost alesi cei 3 coordonatori, care au avut si sarcina sa gaseasca si finantare pentru a putea pune in practica acest ambitios proiect. Acest pas a constitut partea usoara, intrucat incepand cu ianuarie 2009, am ajuns sa ma raportez in ce zi suntem in functie de ce sedinta aveam. Am petrecut foarte multe ore cu fetele si co-coordonatorii implicati, incercand sa rezolvam toate probleme care apareau la fiecare sedinta. Cred ca niciodata nu o sa il uit pe Alex (Obama) cum a preluat initiativa la o sedinta si a facut diferite trasee pentru participanti ca sa incapem in sala de mese...chiar daca am stat atunci 4 ore in aceeasi sala, lipiti de scaune, am ras cu lacrimi.

In 13 martie am avut debutul proiectului prin conferinta de deschidere, si emotiile au fost maxime, mai ales ca in desteptaciunea mea imensa am uitat sa aduc cafeaua la coffee break si pret de 10 minute am servit doar ceai...Dar participantii au inteles situatia si am facut haz de necaz. La final toata lumea a fost multumita de coffee break, si mai ales de ceaiul de lamaie, pe care cu greu l-am facut sa treaca de votul celorlalti coordonatori si co-coordonatori :-p

Acum la aproape 1 luna, cand mi-am recuperat viata si somnul, pot spune ca acest eveniment a fost cel mai important proiect pe care l-am organizat, in urma caruia am invatat sa ma organizez mai bine, sa relationez mai bine cu oamenii si sa fac fata unor situatii de stres si intensitate maxima. Si ca sa vedeti ca nu ma laud singura: http://www.monitorulcj.ro/cms/site/m_cj/news/parlamentul_european_la_cluj_60530.html and enjoy

Cu zambete

littlem

la conferinta de presa

cu toti participantii si voluntarii implicati in SimPE 2009

cultura

2009-03-22T01:34:00.000-07:00

Yellow

Marti , 24.03.2009, ora 19, va asteptam la concertu special Sibiu Youth Orchestra, sala Thalia, Sibiu. Dirijor Bebeselea Gabriel, solist Raceu Vlad, vioara

Cu zambete

littlem

valentine sau dragobete

2009-02-14T04:06:00.000-08:00

Yellow

Azi e minunata zi de 14 februarie (ceea ce inseamna ca maine va fi 15 :-p, si voi fi in cluj!!!), pentru unii o banala zi de sambata, pentru unii o ocazie sa-si sarbatoreasca ziua de nume, dar pentru cei mai multi ziua de 14 februarie este ziua in care baietii/barbatii isi golesc buzunarele -nu conteaza ca e criza financiara- in incercarea de a rascumpara toate datile cand iubita lor nu a vrut decat sa iasa la o plimbare, sau sa leneveasca impreuna in casa, si le coplesesc pe bietele cu flori, ursuleti in inimioara, ciocolata in forma de inimioara...tot ce ce se poate in varianta de inimioara. La randul lor fetele, impresionate de gestul dragilor lor prieteni (si mai ales de faptul ca si-au amintit ce e de 14 februarie) isi cumpara tot felul de lenjerii care mai de care mai non existente, mai mulate si bineinteles rosii. Ceea ce e foarte amuzant, pentru mine cel putin, e faptul ca 80% din cei care se agita de numa pentru Ziua indragostitilor, a doua zi, adica in 15, o iau de la capat cu relatia monotona in care el iasa cu baietii la bere sau ocazional o mai scoate si pe ea la un suc, iar ea.....ea isi tot aminteste ce dragut a putut sa fie el acum 2 zile, si numara zilele ramase pana la urmatorul rasfat.

Eu sunt anti-Valentine's day. De fiecare data (cand am avut cu cine :-p) am sarbatorit Dragobetele, pentru ca 1. nu avem nevoie de o sarbatoare de import sa ii aratam celui/cea de langa noi cat de mult inseamna pentru noi, 2. traim totusi in Romania, si oricat de naspa si de aiurea ar fi tara asta (sunt prima care voi sustine mereu acest lucru) avem si chestii dragute, care tin de noi si de traditia noastra. Asa ca anu acesta, din nou voi sarbatori Dragobetele, alaturi de prietenul meu, care mai mereu imi arata ca nu e nevoie de o zi speciala ca sa ma alinte sau sa fie extra sweet cu mine.

Cu un zambet larg

littlem

de ce sesiunea e stresiunea

2009-02-13T07:43:00.000-08:00

Yellow

De cateva zile la mine acasa, la Sibiu, ninge, ca de altfel in mai toata tara. Tocmai cand incepeam sa ma bucur de mirosul de primavara, de razele calde si zambarete ale unui soare tot mai darnic, a reaparut ea : ninsoare asta cruda si umeda care te impiedica de la atat de multe chestii faine. Dar sa lasam vremea si capriciile ei, caci oricum presimt ca indiferent de mofturile unuia sau altuia, va fi tot cum vrea ea.

Pentru majoritatea prietenilor mei exista in an o perioada de 6 saptamani (impartita in 2 perioade a cate 3 saptamani) in care fiecare se da de ceasu mortii, uita sa mai ingurgiteze (atat de mult imi place cuvantul asta, suna asa dur :-p), uita sa mai doarma asa in nesimtire, fiind bucuros daca apuca 3-4 ore decente de somn, iar de iesit la un suc ,o bere ceva nici nu se pune problema. Si uite ca vine si primul examen..studentu se simte pregatit, ca doar a invatat si s-a stresat la maxim. Cand vin insa subiectele, surpriza! nici unu nu se incadreaza in temele date. Studentu se panicheaza, are un black-out total, ce mai, se vede deja in restanta.

Buun. A trecut primul examen, dar mai vin dupa el alte 6, 7..depinde de facultate. Ceea ce e foarte amuzant (cel putin pentru mine, care incep sa am un umor din acela englezesc :-p) e faptul ca toata lumea incearca sa ingramadeasca aceste 8-9 examene in 3 saptamani, in ideea in care fiecare examen trebuie sa aiba 2 date diferite, si intre fiecare examen trebuie sa fie o distanta de (cel putin) 2 zile, nesocotind sambata si duminica (desi cei fara familie sau alta ocupatie te vor chema si in acele zile).

Si uite asa, studentu nostru, dupa 3 saptamani de nemancat, nedormit si stresat la maxim, isi pica 2 examene, pentru ca 1. nu a fost suficient de destept sa isi pune un prieten afara sa ii trimite si lui raspunsurile le grila afisata in timpul examenului si 2. nu are un telefon din ala smecher si hands free fara fir la casti ca sa ii sopteasca acelasi prieten subiectele la care altii scriu de zor pagini intregi, de raman fara pasta in pix.

Asta pentru toti cei spun ca sesiunea a trecut fara probleme...acum stim de ce.

Cu un zambet nins

littlem

suntem mai buni decat atat

2009-01-27T14:28:00.000-08:00

Yellow

Nu mi se intampla sa scriu des (asa cum se poate bine observa din abundenta articolelor mele :-p)dar se intampla cateodata sa am foarte multe de zis/scris..si atunci, de cele mai multe ori, imi place sa incep sa scriu...asta bineinteles dupa ce l-am epuizat pe bunul meu prieten Liviu cu toate parerile mele.

Am citit zilele trecute pe blogului unui...si uite ca aici ma impotmolesc. Pentru ca as fi tentata sa scriu pe blogul unui prieten, numai ca persoana in cauza nu imi este prieten, nu il pot considera asa, e ceva mai mult si in acelasi timp ceva mai putin...dar sa nu ne lasam blocati de acest mic detaliu. Deci dupa cum ziceam..citeam zilele trecute blogului unui tip (suna atat de impersonal...n-am ce-i face) un articol care m-a antrenat apoi intr-o discutie foarte in contradictoriu cu el. Articolul este foarte bine scris, cel putin mie asa mi se pare, (va las linkul, sa va dati cu parerea www.karmaekarma@blogspot.com ) dar ceea ce a scris in articol..

Simt nevoia unui raspuns mai bun decat mesajele trimise in seara aceea. Da, meritam tot ceea ce ni se intampla, tot ceea ce am creat - bun sau rau- isi arata acum repercusiunile. Dar doar pentru ca mereu tintim sa obtinem ceva mai bun, mai performant, asta nu ne dezumanineaza, nu ne face sa uitam sa zambim, sa avem incredere si sa iubim. Atata timp cat nu ne pierdem increderea in noi insine, cat stim ca daca vrem cu adevarat ceva se poate obtine, nimic nu e imposibil, si pentru asta nu trebuie sa calci peste prietenul tau sau sa ranesti fara sa iti pese. Da, ar fi mult mai usor, dar ar diminua apoi si placerea, satisfactia de la sfarsit.

Refuz sa cred ca omul ar trece peste orice si oricine pentru a-si atinge un scop...cred ca asta ne-ar face sa ne intoarcem la starea naturala, sa iesim din societate si sa nu ne fie impuse nici un set de reguli, valori sau principii dupa care sa ne ghidam...ori omul tocmai din cauza asta a iesit din stare naturala...pentru ca simtea nevoie de asociere..se creaza astfel un paradox..cum poate omul sa isi distruga semenul pentru care a renuntat la ceva care ii era bine?

Poate ma ajuti sa iti inteleg rationamentul..

Cu zambete

littlem

miros de primvara

2009-01-27T14:13:00.000-08:00

Yellow

E tarziu...colega mea de camera doarme, sau ma rog incearca sa adoarma ignorand zgmotul produs de tastatul meu pe laptop, eu ascult Regina Spektor (cunoscatorii stiu) si mi-am dat seama ca nu trebuie sa gasesc ceva care sa fie cel putin la fel de bun ca ultimul articol-in care scriam despre el si despre cat de fericita ma face- ci pur si simplu sa scriu...nu ca o necesitate pentru a avea articole pe blog, ci pur si simplu pentru a exprima ce simt, ce gandesc...libertatea de exprimare.

In ultimele zile afara se simte miros si traire de primavara...iubesc mirosul acesta...acum pun pariu ca luati pauza 1 minut si va ganditi cum poate sa miroase primvara, sau cum arata trairea primaverii...hai sa va ajut. Cel mai banal si simplu lucru e faptul ca temperaturile cresc, apoi e faptul ca ziua isi mareste durata...incet, dar sigur. pentru mine, primavara miroase a aer curat, a purificare..trairea primaverii o simt si o vad in zambetele oamenilor, care sunt mai putin friguroase, mai mult pline de caldura si energie....

Cel mai mult primavara imi place sa ies la plimbare...seara e o combinatie minunata de iarna si well...primavara (imi pare rau vladi, nu gasesc acum un sinonim pentru primavara)...ador sa ma plimb pe strazile mici, luminate de un stalp iluminator singuratic, sa imi aud pasii pe strada si gandurile cum se lovesc intre ele in capul meu, si printre toate ele se strecoara un cantec care aduce cu el amintirea unor vremuri nu demult trecute dar care nu se mai intorc...

De data asta cu o urma de melancolie

littlem

SOS salvati copii

2008-11-19T07:52:00.000-08:00

Yellow

Daca pana acum am cam lenevit, ei uite ca acum revin cu si mai multe articole :-P, iar articolul asta e unul atat de serios si care ar trebuisa traga un mare mare semnal de alarma. Sa va explic de ce.

La 24 noiembrie începe campania de vaccinare cu Gardasil.> În cadrul programului vor fi vaccinate elevele de clasa a> IV-a. > Sursa:> http://www.realitatea.net/la-24-noiembrie-incepe-campania-de-vaccinare-pentru-prevenirea-cancerului-de-col-uterin_392236.html> > Pâna în acest moment, în SUA s-au raportat 21 de decese> posibil asociate cu Gardasil. Alte doua decese s-au> constatat în Germania si Austria. De asemenea în SUA s-au> înregistrat alte aproape 10.000 de efecte adverse, inclusiv> 10 pierderi de sarcina.

In Cluj campania de vaccinare a fetelor care sunt tratate ca femei, incepe din data de 24noimebrie, si se va desfasura in 3 reprize. Am vorbit cu un prieten despre chestia asta, si mi-a sugerat sa incep o campanie de informare prin scoli..mi ales atunci cand au loc sedintele cu parintii-pentru ca asa s-a recomndat- pentru a fii informati corect si obiectiv...ceva nu foarte complicat-fluturasi, hand-outuri...

Cine e din Cluj si vrea sa ma ajute la chestia asta, sa nu ezita sa ma contacteze. Putem macar incerca sa impiedicam ceva care cu siguranta va avea urmari grave pe viitor.

Cu zambete,
littlem

o mica mare frustrare

2008-11-18T02:45:00.000-08:00

Yellow

Cine a spus chestia aia cu "sunt din Romania si asta imi ocupa tot timpul" a stiut el ce zice.

Sunt genul de om caruia ii place sa fiu mereu implicata in ceva...indiferent ca e in cadrul facultatii, la servici, la ONG...sunt mereu inconjurata de oameni, mereu am cate o activitate, ceva care sa imi solicite muschii creierului :-P, si asta imi place foarte mult...ador sa nu am timp liber, sa nu ma pot plictisi.

Ceea ce ma enerveaza insa foarte tare e faptul ca la noi atat de mult dureaza sa se realizeze o chestie incat iti vine cateodata- cel putin eu asa sunt- sa renunti la tot, intrucat ti se face sila de toata coruptia care e la noi, de toata birocratia peste care dai la orice chestie oricat de mica, ca sa nu mai vorbim de betele in roate care iti sunt puse.

Sincer pe mine ma depasesc unele chestii efectiv tampite si absurde care se intampla la noi, multe de care noi nu suntem constienti , desi ne afecteaza direct...e absolut fascinant sa vezi cat de diabolica e mintea umana, sa vezi ce face un om atunci cand are puterea si stie ca poate face orice cu ea, si alege sa faca rau, sau sa o foloseasca numai in propriul sau interes.

Astept cu nerabdare ziua cand primarul nostru drag ne va sprijini in proiectele pe care le avem si care aduc un beneficiu direct urbei noastre , si va incepe sa se poarte mai mult ca un sibian si mai putin ca un sas, avand in vedere faptul ca a castigat alegerile (cu un procentaj ca pe vremea comunismului) de 2 ori la rand si lumea incosntienta de unele lucruri, sau poate ignoranta, il idolatrizeaza atat de mult.

Cu zambete,
littlem

comeback :-P

2008-11-18T02:23:00.000-08:00

Yellow

Stiu ca o sa credeti ca ma uitat cu totul de blogul meu cu zambete, dar nu e asa...din pacate am fost chiar foarte ocupata, o sa va explic mai jos, si nu am avut timpul necesar sa scriu..nu imi place sa scriu doar de dragul de a scrie si de a avea articole.

De ce nu am avut timp sa mai scriu?..pai ar fi faptul ca de la 1 noiembrie am intrat in campul muncii cu acte in regula..imi place foarte mult unde lucrez, e un mediu foarte placut, cunosc multa lume, si in acelasi timp am sansa sa imi pun la punct cateva dintre punctele mele slabe, cum ar fi atentia sporita, rabdare, calmitate. Pe langa faptul ca lucrez, mai am si facultatea care imi ocupa mai tot timpul ramas liber, iar daca nu sunt la facultate sunt la sedintele SSE (Societatea Studentilor Europenisti) unde punem tara la cale :-P

Chiar daca sunt asa de ocupata, promit sa imi fac timp sa scriu...pe langa faptul ca imi face bine sa ma deconectez de restul lumii, nu se va alege nici praful de blogul meu, dupa cum spunea un bun prieten de al meu.

Cu zambete
littlem

si inca mai avem cu ce

2008-10-10T00:35:00.000-07:00

Yellow

Ii stiti si voi pe acei cantareti (evit sa spun artisti) de la noi care atunci cand sunt intrebati cat timp vor mai canta sau de ce au ales sa cante, raspund prin tipicul si de deja rasuflatul : "pentru ca am ceva de zis in muzica romaneasca" sau "atata timp cat muzica mea va transmite un mesaj, voi canta". Aiurea.

Am fost zilele trecute la un super concert Florin Chilian, care a avut loc la Casa de Cultura din Cluj, cu ocazia lansarii unui targ de carte. Omul asta chiar stie ce canta, are niste versuri absolut superbe, plus ca stie sa manuiasca foarte bine chitara. Cred ca majoritatea dintre voi cunoasteti cantecul lui cu termopane termopane...ei, cantecul ala chiar zice ceva prin versurile lui, nu sunt puse doar ca sa iasa rima.

Cel mai frumos moment al serii a fost fara indoiala, momentul cand a cantat "Zece". Pentru mine melodia are o insemntate aparte, ma duce cu gandul la niste amintiri frumoase, plus ca asta m-a determinat sa invat sa cant la pian :-P. Florin Chilian ramane unul dintre putinii artisti de pe la noi care chiar are ceva de zis in muizca si in cultura romaneasca.

Cu zambete
littlem

natura vs om

2008-10-05T12:10:00.000-07:00

Yellow

Este foarte interesant, cel putin pentru mine, sa observ cum tocmai atunci cand intreaga natura se pregateste sa intre in starea sa anuala de hibernare, si sa ni se afiseze cam lipsita de viata, noi restul parca abia atunci ne trezim. Sa va explic.

Nu incepe scoala tocmai cand pomii isi pierd frunzele, parcurile devin solitare, dar cu toate acestea scolile sunt pline de elevi cu zambete pe buze iar salile de clasa zumzaie cu tot felu de povesti si zambete?

Oare facultatea nu incepe in mijlocul toamnei cand ploile deja ne coplesesc si nu prea avem chef de nimic? In ciuda acestor lucruri, facultatile sunt pline, studentii-cel putin cei din anul I- sunt foarte entuziasmati si zambitiori aflandu-se in fata unei noi etape din viata lor.

Pentru mine e foarte placut si imi da o senzatie de bine, sa vad activitate in jurul meu, desi vremea de afara te impinge doar spre somn si lancezeala.

Cu zambete,
littlem

revenire

2008-10-05T01:43:00.000-07:00

Yellow

Cand credeati ca ati scapat de mine, ca s-a ales praful de blogul meu, dupa cum zicea un bun prieten de-al meu, uite ca revin, cu forte noi si cu articole zambarete.

E deja 1 saptamana de cand m-am mutat la Cluj, si sunt foarte incantata. In sfarsit am activitati care imi solicite muschii creierului, stau intr-un apartament ok cu 2 fete(deocamdata) foarte de treaba, faculta a inceput in forta, deja am vreo 3 proiecte pe care trebuie sa le fac in decurs de vreo 2 saptamani, pentru ca asa sunt eu, mi le iau pe toate intr-un timp incredibil de scurt, si apoi nu stiu cum sa le mai scot la capat. Dar zambesc, caci am incredere in mine ca le voi termina la timp.

In ceea ce priveste restul timpului...incerc cat mai pot sa dorm cat mai mult, sa ma distrez asa in limitele bunului simt, si sa imi gasesc mereu timp pentru mine cand pot sa fac orice vreau eu...de obicei acel timp e impartit intre citit, uitat la tv sau vorbit pe mess..iar cand stau pe mess, aflu de tot felu de probleme, cum ar fi ca unii nu au unde sta sa stea in Cluj, ca altii fac 2 ani de facultate intr-un singur an...singura concluzie la care pot ajunge e ca la toti ne este greu :-P

Noul an universitar tocmai ce se deschide in fata noastra si am de gand sa profit din plin de el, cu toate cele bune si rele (din pacate). Va sfatuiesc sa faceti la fel...sa profitati din plin de tot ceea ce aveti si ceea ce va ofera viata.

Cu zambete
littlem

alintare?

2008-09-11T02:28:00.000-07:00

Yellow

Cred ca nu exista o persoana care sa nu fi alintat o alta persoana, sa nu ii fi diminutivat numele in vreun fel. Lucru asta se intampla cel mai des la copii mici. Eu diminutizez numele la aproape toti prietenii mei..astfel silvia e pentru mine silviuta, corina e corinuta, vlad e vladut (ma rog asta e oarecum discutabil, pentru ca el mereu a fost animalu :-P) si asa mai departe. Imi place sa fac chestia asta, mai ales cu prietenii apropiati..ma face sa ma simt mai aproape de ei.

Vorbeam ieri cu Vlad, minunatul meu bleg coleg de servici, si la un moment dat Vlad imi zice "mirunutza". M-a cam pufnit rasu, in primul rand ca alintul venea de la el, si apoi pentru ca mi se parea ca tocmai s-a mai decoperit un diminutiv la numele meu. Putina lume imi spune pe numele intreg, multa lume il prescurteaza sau gaseste ceva diminutiv/alint. Vlad mi-a dat ideea sa fac o lista cu toate numele care le-am primit de-a lungul timpului. Feel free sa o completati :-P

Miru-toata lumea
Mir-silviuta
Miuca-tati
Mirunica-mami
Mia-ceva lume
Mirunutza-vlad

Sa vedem cat mai continua lista

Cu zambete
littlem

naivitate si influente

2008-09-02T07:37:00.000-07:00

Yellow

Uite ca revin cu un nou articol, asta dupa ce nimeni nu m-a facut si pe mine frustrata pentru ca indraznesc sa imi exprim parerea :-))

E un film pe care l-am vazut prima data mai de mult, dar pe care l-am revazut acum cateva zile, si pe care l-am perceput aproape total diferit fata de prima vizionare. Filmul se numeste "Finding Forestter" si e cu Sean Connery. Actiunea relateaza poveste unui tanar negru care desi la liceu este de nivel mediu, se remarca prin jocul lui de baschet si articolele pe care le scrie pentru el. Din momentul in care in viata sa intra vecinul sau, considerat un alienat, viata si mai ales scrisul tanarului se imbunatatesc. Ideea centrala a filmului, asa cum am prins-o eu acum, este influenta pe care unii oameni o pot avea asupra ta si asupra vietii tale.

Filmul mi-a ramas in minte, atat datorita jocului actoricesc foarte bun, cat si a temei filmului..Din pacate sunt o persoana foarte naiva, si de multe ori imi dau seama ca si foarte usor de influentat, ceea ce nu este deloc o combinatie dezirabila. Problema la mine este ca am incredere foarte usor in oameni, ma las foarte repede pacalita, si spre disperarea mea , prietenii mai au o influenta foarte mare asupra mea, influenta care nu mereu este una buna, pozitiva...e ca si cum nu as avea un cap al meu, cu un creier in el, cu care sa gandesc singura..sa imi dau seama ce e bine si ce e rau pentru mine, nu cum e pentru altii. Ceea ce ma enerveaza foarte tare e ca dupa ce trece influenta, ca sa zic asa,si fac actiunea respectiva, imi dau seama ca nu e bine asa, si incerc sa repar raul facut, dar de cele mai multe ori nu imi prea iese...De data asta sper sa fie bine, pentru ca mi-ar parea foarte rau daca nu.

Cum iti poti da seama cand esti sfatuit de prieteni/familie sau esti de fapt influentat de acestia? Cata influenta lasi sa fie exercitata asupra ta, pana sa iti dai seama ca de fapt viata ta e viata lor?Cat de multa incredere poti sa ai ca ceea ce faci tu e bine, ca mai apoi sa nu regreti ca nu ai ascultat sfatul prietenilor/familiei?...Poate ma ajutati cu ceva raspunsuri.

Cu zambete,
littlem

oameni ingusti la minte

2008-08-29T03:02:00.000-07:00

Yellow

Uite ca nu ma las chiar de tot prinsa de vacanta si mai scriu cate ceva si pe blogul meu..As fi vrut doar sa scriu un articol mai dragut, si nu ma refer dragut ca si limbaj, ci articolul in sine.

Blogul lui Calin -http://www.mazemania.blogspot.com/- este unul dintre putinele bloguri foarte bune pe care le stiu, si este blogul care ma tine la curent cu ceea ce se intampla in Sibiu atunci cand sunt la Cluj. Ce imi place la Calin, la blogul lui este faptul ca nu se sfiieste sa isi spuna parerea direct, fara ocolisuri despre tot ceea ce este atat in Sibiu cat si in tara. In ceea ce priveste viata din Sibiu, omul asta e printre putinii carora le pasa de ceea ce se intampla si care macar incearca sa faca ceva, sa atraga atentia, sa schimbe ceva in sistemul asta de toata jena care e la noi. De curand, am citit un articol despre ceea ce se intampla in sedintele de Consiliu, unde sunt incalcate o serie de drepturi ale omului. Articolul era foarte bine scris, reda realitatea exact asa cum o stiu si eu, dar un comentariu total aiurea al unui individ care l-a dat cu anonim m-a enervat foarte tare.

Nu ma intelegeti gresit. Nu m-a deranjat faptul ca omul acela a dat comentariu, ci comentariul in sine a fost cel care m-a determinat sa ma iau de el si sa scriu articolul asta. Foarte scurt si-dupa parera mea, obraznic- tipul asta il facea pe Calin frustrat. Am stat si m-am intrebt daca individul asta stie macar sensul cuvantului, din moment ce e foarte clar ca nu avea ce cauta adresat catre Calin, si mai ales in legatura cu acel articol. Ma intrebam singura de ce a fost facut frustrat? Pentru ca ii pasa de ceea ce se intampla cu orasul asta? Pentru ca e printre putinii care chiar ia o atitudine atunci cand se comit atat de multe incalcari ale dreptului omului, ale cetateanului?

Chestia care m-a enervat si mai tare a fost ca nici macar nu a avut curajul sa se semneze....dupa cum a spus Calin, devenim o tara de anonimi. Daca am avea toti in noi macar jumatate din dorinta de implicare a lui Calin poate ca am chiar reusi sa schimbam ceva in sistemul asta de care toti ne plangem, dar putini facem ceva ca sa il schimbam.

Keep up the good work Caline!

Cu zambete,
littelm

oameni si oameni

2008-08-21T07:36:00.000-07:00

Yellow

Cei care ma cunosc, chiar si foarte putin, stiu ca de obicei atunci cand zic ca fac ceva sau imi iau un angajament fac tot posibilul sa duc pana la capat ceea ce am zis. Foarte rar mi se intampla sa las pe cineva balta, si si atunci cu cel putin un motiv foarte bun.

Sunt studenta in Cluj. Ca si anul trecut, cam pe tot pe vremea asta, imi caut chirie. Ciudat, dar atunci mi-am gasit intr-o zi..e drept ca am gasit gazda -nu stiam atunci ce naspa e sa stai in gazda, si cum nu aveam alta alternativa , ce era sa fac? Anul acesta din pacate, parca pur si simplu nu mi se arata sa imi gasesc ceva. In cazul in care va intrebati de ce nu stau la camin, e simplu. Din nou fac apel la cei care ma cunosc si care stiu ca imi este imposibil sa stau in camera cu inca 4 individe pe care cel mai probabil nu le voi cunoaste, sa impart baia cu intreg palieru, si sa nu am acces la bucatarie cand vreau (asta avand in vedere ca imi place sa gatesc). O sa spuneti acum "sarac si cu pretentii", dar pur si simplu nu pot sta in asa condintii(asta dupa ce anul trecut am stat cateva zile cu o prietena de a mea in camin, si am crezut ca fac hepatita).

Cautarile de anul acesta au inceput de acum 3 saptamani, cam in fiecare zi vizionand aproximativ 2000 de anunturi din piata online. Ceea ce ma enerveaza la culme si imi scade moralul foarte mult este neseriozitatea oamenilor. Zic asta , pentru ca pana acum am luat 2 tepe foarte nesimtite. Prima dintre ele a fost datorita lipsei (foarte aiurea, dupa parerea mea) de comunicare intre cele care stateau deja in apartament, in sensul ca una zicea ca e libera o camera, ca dupa 3 ore cand trebuia sa imi confirme venirea mea la cluj in ziua urmatoare, spatiul sa nu mai fie disponibil ,fiind deja dat de catre colega. Cat de naspa poate fi chestia asta!!!!! Cel de-al doilea caz m-a descumpanit si mai tare. Gasisem un apartament foarte dragut, intr-o zona buna, la un pret mai mult decat bun. Sun, era inca liber, aranjam sa vin a doua zi la Cluj, cadem de acord chiar si sa platesc chiria pe septembrie pe loc, eu foarte entuziasmata imi cumpar si bilet de bus pentru a doua zi...ce mai , eram aproape ca si aranjata.

Dar surpriza..dupa cateva ore suna persoana cu care stabilisem toate cele si imi spune ca a dat camera disponibila verisoarei sale!! Cata nesimtire!!!! Nu a mai contat faptul ca noi deja stabiliseram niste chestii, ca eu urma sa vin pana in Cluj, ca deja imi cumparasem bilet. Raspunsul tipei a fost, si citez : "Asta este". Ce reactie sa mai ai la asemenea lipsa de respect si bun simt? Putea macar sa astepte sa vad camera, in cel mai rau caz pierzand doar o zi de posibili chiriasi, si nici macar atat, din moment ce o avea pe vara-sa acolo. Asa ca azi, am luat-o din nou, de la capat cu uitatul pe net, cu sunatul...Ce sa mai zic ca acum entuziasmul din mine e undeva sub pamant.

In concluzie, voi cei care imi cititi blogul, si stiti vreun apartament cu 2 camere bun de inchiriat, intr-o zona buna, la pret bun, sau pe cineva care isi mai cauta 2 colege....va rog anuntati-ma. Si daca promiteti cuiva ceva, sau va luati angajamentul in ceva, nu lasati balta persoana respectiva.

Chiar daca sunt suparata tare,

Cu zambete,
littelm

ploaia de stele

2008-08-13T08:55:00.000-07:00

Yellow

Pentru cei care nu au stiut , aseara (12 august) a fost ploaie de stele care a putut fi vizibila si din Sibiu, mai ales dupa miezul noptii.

Un vis de al meu mai vechi, desi vis e cam mult spus, hai sa zicem dorinta, era sa stau undeva unde e liniste, pe capota unei masini si sa ma uit la stele. Intamplarea face ca aseara, putin inainte de miezul noptii sa vina niste prieteni la mine, care erau cu masina si le-m spus de ploaia de stele. Foarte rapid au venit cu propunerea sa mergem undeva , pe nu stiu exact ce platou sa vedem stelute cazatoare. Zis si facut.

In doi timpi si trei miscari eram echipata, in masina , gata de plimbare si admirat corpuri cerestri in cadere. Cand am ajuns pe paltou, am mai dat de niste oameni care admirau cerul senin si instelat. Era o atmosfera incredibil de placuta..relaxanta si cel mai mult imi placea ca era liniste. In fata noastra se intindea marea cerului, cu luna foarte aproape de noi si cu multe stele care luceau in intunericul serii, iar in spatele nostru ca un contrast foarte viu, se vedea Sibiul minunat luminat. Chiar a fost un moment foarte frumos, de tinut minte.

Bineinteles ca am stat pe capota masinii (spre disperarea unuia dintre prietenii mei) si am fost foarte fericita, caci am prins 4 dorinte. La un moment dat se auzea usor din masina, Enya, Only time, una dintre melodiile mele preferate ale ei, facand astfel momentul perfect.

Pentru toti cei care in viitor doresc sa aiba un moment de relaxare, cu aer curat, va recomand platoul..e locul perfect, mai ales daca se anunta si o ploaie de stele....

Cu zambete,
littlem

adrenalina pura

2008-08-08T02:38:00.000-07:00

Yellow

Cei care ma cunosc, chiar si putin, stiu ca imi plac senzatiile tari, ca sunt cam impulsiva si ca nu prea gandesc o chestie de 2 ori.

Am un prieten bun liviu, care de ceva zile imi tot zice sa iesim cu bicicletele la plimbare, dar cum a mea nu mai prea exista, am zis ca eu ies cu rolele. Zis si facut. La ora 19:15 ma infiintez in fata la hotel parc, ca doar acolo e pista facuta pentru biciclisti (de care eu am aflat doar ieri, dar no, se mai intampla) gata de distractie si miscare in aer liber. Toate bune si frumoase, numai ca la un moment dat vine o curba foarte stransa care mai era si in panta...panta mare!! Trebuie sa mentionez, in apararea mea, pentru cele ce vor urma, ca nu ma stiu da foarte bine cu rolele..adica le am de aproape 2 ani, dar le utilizez foarte putin pe perioada verii, si atunci in locuri unde nu e circulatie deloc.

Deci..in fata mea se apropia tot mai mult acea minunata curba in panta..mai frumos a fost ca nu stiam drumu deloc..si dintr-o data m-am trezit in fata unui tunel, plus oamenii care trebuia sa ii ocolesc..Needless to say, asa cum imi sta mie mai bine, ca am inceput sa zbier dupa liviu...acum cand ma gandesc ma pufneste rasul, dar chiar atunci numai de ras nu imi ardea. All in all, a fost o dupa -amiaza foarte frumoasa, plina de adrenalina, cu multe zambete.

Pentru cei carora le place sa se dea pe role/bicicleta prin parc, ma simt datoare sa va avertizez-desi probabil stiti- de minunata curba in panta care se termina cu un tunel..e frumos dupa vreo 10 minute...

Cu zambete
littlem

de acum inainte

2008-08-06T14:22:00.000-07:00

Yellow

So, i have this really good friend, Vladi, care desi e foarte ocupat, isi gaseste mereu timp sa se uite pe blogul meu (apreciez foarte mult chestia asta), si pentru ca suntem ceva mai mult decat prieteni si atat, Vladi imi face critica la articole..despre cum scriu, limbaj , ortografie.

Asa ca de acum inainte o sa va incant cu articole scrise intr-un limbaj mai corect, folosind o gama mai larga de cuvinte existente in minunata noastra limba. Sper sa va placa noul vocabular pe care voi incerca sa il abordez. Multumesc, Vladi.

Revin cu noi articole in curand..promit.

Cu zambete,

littlem

P.S. nu Vladi, nu eram ironica..chiar iti multumesc penru critica si spiritul de observatie

1 saptamana de pelerinaj

2008-08-03T04:59:00.000-07:00

Yellow

Asa cum am promis revin cu scrisul si cu incantatul cu articolele si amintirile mele din vara asta...sau ma rog de pana acum, caci vara e departe de a fi gata.

Nu incep cu inceputul ci cu ce mi-a placut mi mult. Taize. Un satuc micut afundat undeva in sudul Frantei, la 250 km de Lyon, un loc unde esti captivat de un piesaj efectiv mirifc si de niste oameni foarte deschisi si primitori. Taizeul, asa cum e el acum, a fost efectiv creat in urma cu 40 de ani de catre un elvetian, Roger, care a simtit nevoia de a face ceva pentru el, ceva mai mult decat ceea ce facuse pana atunci. Atunci cand a ajuns in Taize, satul era in paragina totala, dar cu multa dorinta si munca a reusit sa il schimbe si sa il re-creze, si sa il aduca in starea in care e acum. Iar acum Taize e o comunitate religioasa unde in fiecare saptamana sunt pana la 3000 de turisti, din toata lumea, care strabat jumatate de glob, pentru o saptamana de rugaciune, liniste dar si pentru a intra in contact cu o lume extrem de diferita, si totusi atat de buna.

Am fost prima data in Taize acum 3 ani, in 2005, si prima reactie cand am coborat din autocar a fost una....let's just say ca am izbucnit in plans, si nu pentru ca eram fericita ca eram acolo, ci datorita imaginii deloc fericite care era in fata mea...iar dinaintea mea era o mare de oameni care stateau sub niste baraci, cu o tava de plastic pe genunchi , mancand ceea ce parea a fi pranzul..credeti-ma, o imagine deloc placuta. Si pentru ca tabloul sa fie complet am fost cazati in niste dormitoare, 12 in camera, fara priza sau baie...doar 12 paturi supra-etajate, cu 2 neoane si o mica fereastra. Din nou, deloc o imagine care sa te faca sa te reintorci.

Cu toate astea, in momentul in care intrii in biserica si vezi tot ce e acolo, multimea de oameni , momentul in care incepe slujba si incep cantarile, parca totul pare atat de nesemnificativ. Dupa prima zi in Taize, deja ne obisnuisem cu programul de acolo, cu ritmul vietii. Intrucat acolo aproape tot e facut de voluntari- de la facutul mancarii pana la asigurare linistii pe timp de noapte- eu si prietena mea , Bogdi, am hotarat sa fim voluntare la spalat de vase...desi suna cam naspa, sa fii voluntar la spalat cam 3000 de vase, acolo a fost cea mai mare distractie, locul unde prietena mea si-a cunoscut prima iubire, locul unde ne-am facut multi prieteni si o gramada de amintiri. Si cam asta a insemnat pentru mine Taize la 16 ani.

Anul asta, mai exact acum 2 saptamani si un pic, am avut sansa minunanta de a ma reintoarce in Taize. Cat de putin se schimbase, dar ce efect mare si pozitiv a avut acum asupra mea. Pe langa toate acele amintiri si acei prieteni care am reusit sa ii gasesc si anul acesta, de data asta Taizeul a reusit sa produca o shimbare in mine care era demult necesara, si pe care am incercat din greu sa o obtin. Atunci cand iti doresti ceva foarte mult si mai ai si sansa sa intalnesti niste oameni absolut minunati, si sa mai fi si in locul potrivit, te poti considera cu adevarat norocos...cam asta a fost pentru mine Taize anu asta. Needless to say ca abia astept sa ma reintorc anul viitor, cand voi avea dreptul sa organizez eu excursia pana acolo. Asa ca voi, cei care tocmai ati citit my little article, dati-mi de veste daca sunteti doritori de Taize.

Cu zambete.

littlem

revenire din vacanta

2008-08-03T03:56:00.000-07:00

Yellow

Imi cer scuze pentru lunga pauza pe care am luat-o cu blogul, insa am fost plecata si nu am avut posibilitatea de a scrie de pe drum, insa ma revansez acum cu multe articole, poze si zambete.

Vacanta de anul asta (sau ma rog, o mica parte din ea) a constat intr-o excursie de 1 saptamana in Franta , in Taize, precum si o alta saptamana vizitand alte tari, intre care Belgia, Olanda sau Elvetia. O sa fiu suficient de draguta incat sa iau fiecare tara/oras la rand.

In ideea ca imi veti ierta scurta pauza, va urez lectura placuta la cele ce vor urma

Cu zambete,
littlem

noi amintiri

2008-07-14T01:42:00.000-07:00

Yellow

Week-endul asta a fost unul plin de multe first time..sa o luam cu inceputul...sunt genul de om caruia ii place sa faca surprize celor dragi, mai ales genul asta de suprriza. La cluj e un prieten de al meu, foarte de treaba, genul de om cu care it's fun to be with, si cu care trebuia sa ma intalnesc vineri, pentru e merge la un chef in belis. Dar pentru ca nu mai putea de dorul meu, si recunosc si eu de dorul lui, si pentru ca eu sunt asa mai evil evil, am planificat de 1 saptamana cu vlad cum sa facem sa il tinem in cj sa nu plece acasa, aburind cu tot felul de motive...cee ce e foarte funny si iritant in aclesi timp e ca am reusit sa ascundem asta 1 saptamana, prin miniuni si minciunele, ptr ca inainte cu 1 zi el sa traga cu ochiu la convesartia pe care o aveam eu cu vlad si a aflat ca vin mai redepe :-(...si ca si cum asta nu ar fi fost de ajuns, am fost nevoita s aii zic chiar eu cu cateva ora inaite...uite de ce...

Anyways, joi pornesc eu foarte mandra de mine spre cluj, fericita ca plec din sibiu, ca ma asteaptra un supwer week-end la munte etc etc.pana aici toate bune si foarte fumoase...mai putin partea in care am stat o juma de ora in autogara in sibiu, asteptand dacosul care trebuia sa mearga la cluj...cand intr-un final mi-am pierdut rabdarea am mers sa cer informatii, si nu mica mi-a fost mirarea cand am aflat ca dacosul nu mai intra in autogara, si citez "opreste undeva in strada"..am ramas tablou..mai frumos era ca nu aveam nimic pana pa ora 14:30...ora la care eu trebui sa fiu deja in cluj. Ceea ce m-a enervat si mai tare e ca nimeni nu a anunat nimic...adica eram 4 oameni care asteptam in autogara dacosul, nestiind nimic de aceasta mica modificare...am sunat-o pe sora-mea care venise la cluj cu 1 sptamana inainte si am intrebat-o daca stia ceva de chestia asta, si a ramas si ea uimita, ptr ca dacosul intrase in autogara...dar se pare ca la noi modificarile se fac de pe o zi pe alta si nimeni nu se oboseste sa anunte ceva..

Asa ca m-am trezit oarecum trapped in sibiu...eram cu o tipa pe care o cunoscusem atunci, si ea a sugerat sa ne inceram norocu la ia-ma nene...am zis ok..suntem 2, nu prea aveam ce sa pierdem...am inceput sa facem haz de necaz cand am ajuns la Mac, insa am luat pzitia oficiala :-)) de autostop, si dupa 15 minute am avut noroc cu un nene de treaba care ne-a luat...si uite asa am facut stopul pentru prima data...am ajuns ok la cj, cu doar 1 ora intarziere, prietenul respectiv s-a bucurat de venirea mea, chiar daca aflase de ea pe cai neortodoxe :-P si asa a inceput un super week-end.

De la cluj am plecat la zalau, again, my first time, there, si a fost tare dragut..am cunoscut lume noua si de treaba si am ras mult (asta fac de obicei)...vineri am plecat la belis...pentru prima data acolo...foarte frumos locul..as spune chiar superb...lac mare, peisaj minunat, vreme calda, cu un soare mai mult decat generos si prieteni de distractie. uite, ca sa fiu dragutza, pun si o poza doua cu locul unde am fost. ce m-a bucurat foarte tare e ca am putut sa fiu si cu prietena mea cea mai buna, sil, si cu prietenu ei...we had a really good time together...

All in all a fost un week-end plin de first times. un week-end in care m-am distrat, relaxat si am mai si invatat cate ceva.

Va doresc sa aveti week-enduri numa asa, chiar daca e cam aiurea sa vorbesc de week-end..after all...e doar luni :-D

Zambeste spre voi

littelm

boabe galbene

2008-07-09T09:16:00.000-07:00

Yellow

Azi am mancat pentru prima data in an porumb fiert. cand am intrat in bucatrie am fost intampinata de un miros atat de placut, plin de amintiri, atat de familiar in perioada asta.

Poate ca acum tu, cel sau cea care imi citesti articolul, te intrebi cum poate un miros a ceva care fierbe sa iti trezeasca amintiri. ei...se prea poate...mai ales daca amintirea vine tocmai de departe, de cand eram muuult mai mica de cat sunt acum (si la inaltime si la ani :-P), si stateam impreuna cu sora-mea si verisoara mea in bucataria minuscula de bloc a bunicilor mei, si nu stiam ce sa facem sa se fiarba mai repede porumbul...cred ca ii puneam pe bunici din 5 in 5 minute sa verifice daca nu cumva s-a facut...si apoi cand in sfarsit era gata, mancam cu o pofta atat de mare, incat dupa 10-15 minute toate 3 ne plangeam de dureri de burta...dar sincer acum...cand ma gandesc la gustul ala atat de bun, la boabele acelea aurii...merita orice durere de burta :-P

Asa ca dragii mei, va doresc sa mancati porumbul fiert cu cat mai mare pofta, sa va trezeasca amintiri placute sau tocmai sa creeati unele.

Cu zambete,
littelm

the first one

2008-07-09T07:27:00.000-07:00

9 iulie, 2008, miercuri

yellow

Uite ca am intrat si eu in randul oamenilor care atunci cand vor sa isi impartaseasca gandurile dau un dublu click si ajung pe blogul lor si acolo scriu cate luna si in stele.

Pentru cei care chiar imi viziteaza blogul, de data asta scapati ieftin...scriu doar cateva randuri, asa de intrare in lumea blogurilor.

Multumesc vlad pentru ajutorul da in creearea blogului meu...a blogului cu zambete

Till next time

littlem